Somonul conține compuși unici asociați cu indicatori îmbunătățiți de sănătate cardiometabolică, cum ar fi scăderea colesterolului, arată un nou studiu nutrimetabolomic.
Somon a fost mult timp considerat un aliment sănătos, mai ales atunci când este consumat într-o dietă lipsită de sare excesivă, alimente procesate și uleiuri nesănătoase. Un nou studiu examinează somonul din perspectivă metabolomică și descrie, la nivel molecular, beneficiile acestuia pentru sănătate.
Noul studiu pe somon dezvăluie
Este un studiu a cercetat beneficiile pentru sănătate ale somonului în contextul dietei mediteraneene, cunoscută pentru accent pe uleiuri și grăsimi sănătoase. S-a descoperit că somonul conține 508 de compuși specifici alimentelor (FSC), inclusiv 237 de metaboliți unici pentru somon.
Când este consumat ca parte a unei diete mediteraneene, somonul oferă organismului cel puțin 48 dintre acești compuși, împreună cu 30 de metaboliți – substanțe produse în timpul digestiei sau a altor procese chimice din organism. Patru dintre acești metaboliți au fost asociați cu îmbunătățiri semnificative indicatori de sănătate cardiometabolică (CHI).
Dieta mediteraneană pune accent pe uleiuri sănătoase în loc de grăsimi, precum uleiul de măsline. Ea preferă sursele de nutriție pe bază de plante, inclusiv legumele, fructele și cerealele integrale. Proteinele provin din surse precum carnea de pasăre, pește și proteine vegetale, cum ar fi fasolea, precum și iaurt și brânză. În comparație cu dieta occidentală standard, dieta mediteraneană evită în mare măsură carnea roșie, zaharurile, sarea excesivă și grăsimile nesănătoase.
Pentru noul studiu, cercetătorii au efectuat o analiză secundară a unui studiu alimentar controlat randomizat existent care a implicat 41 de participanți. Toți au urmat o dietă mediteraneană timp de două perioade de cinci săptămâni, cu o pauză de patru săptămâni între cele două perioade. Persoanele au mâncat două porții de somon pe săptămână în timpul perioadei de dietă controlată.
Niciunul dintre participanți nu a consumat anterior o dietă mediteraneană. Participanții aveau vârste cuprinse între 30 și 69 de ani, erau obezi sau supraponderali și niciunul nu avea afecțiuni metabolice active, cum ar fi diabetul de tip 2 sau boli acute.
Cercetătorii au înregistrat CHI-ul participanților și le-au colectat probele de plasmă de sânge înainte și după studiu. Metabolomica bazată pe cromatografie-spectrometrie de masă a fost utilizată pentru a analiza plasma participanților, precum și somonul și alte 99 de alimente consumate în dieta mediteraneană. Compusul găsit în toate cazurile de somon, dar nu și în alte alimente dietetice, a fost caracterizat de cercetători drept FSC pentru somon.
Apoi au identificat metaboliții asociați cu somonul FSC prin învățarea automată.
Cercetătorii au descoperit că creșterea a două FSC de somon marcat și a doi metaboliți au fost asociate cu o sănătate cardiometabolică mai mare, așa cum a demonstrat CHI în plasma sanguină a participanților la sfârșitul studiului. Aceste beneficii cardiometabolice au inclus reduceri ale colesterolului total, colesterolului cu lipoproteine cu densitate scăzută, trigliceridelor și apolipoproteinei B, un marker al bolilor de inimă.
Studiul a fost publicat în Jurnalul de nutriție.
Ce este Nutrimetabolomica?
Michelle Routhenstein, medic dietetician și nutriționist pentru cardiologie preventivă la EntirelyNourished.com, care nu a fost implicat în studiu, spune că studiul și „descoperirile sale sugerează că această abordare ar putea ajuta la găsirea unor compuși importanți în alimente care ar putea fi benefice pentru sănătate. Dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma acest lucru”.
– Studiile metabolomice au evidențiat o gamă diversă de compuși bioactivi prezenți în uleiul de măsline, cum ar fi compușii fenolici și acidul oleic, care sunt asociați cu beneficii antiinflamatorii, antioxidante și cardiovasculare – a explicat ea.
Același tip de cercetare, a spus Routhenstein, a arătat că orzul, quinoa și bulgurul sunt surse bogate de substanțe fitochimice. Acestea includ acizi fenolici, flavonoide, lignani și fitosteroli, compuși care posedă proprietăți antioxidante care ajută la combaterea stresului oxidativ și a inflamației în organism.
Concentrarea excesivă asupra alimentelor bune și rele poate fi dăunătoare
Conner Middelmann, un nutriționist specializat în dieta mediteraneană, care nu a fost implicat în studiu, și-a exprimat unele îndoieli, spunând că „cercetarea care reduce alimentele la molecule infinitezimale care pot avea sau nu un fel de efect asupra sănătății nu sunt foarte relevante pentru munca mea”.
Când vine vorba de pacienții ei, Middelmann a comentat: „Mă întreb dacă metaboliții unui anumit aliment vor avea același efect asupra unei game largi de oameni cu biochimie și istorii diferite. Dacă nu este cazul, atunci cât de relevant este acest tip de cercetare pentru viața de zi cu zi a oamenilor?”
Ea a declarat, printre altele variații în biochimia umană individuală, genetică, vârstă, sex, condiții medicale și tratamente, precum și factori psiho-socioeconomici și de mediu care afectează biochimia.
– Dacă nimic altceva, încerc să-mi ajut clienții să se elibereze de abordarea alimentației ca medicament, unde sunt obsedați să obțină compusul „X” dintr-un aliment și să evite compusul „Y” din altul – spune ea și adaugă:
– Sănătatea este mult mai mult decât mâncare, iar părerea că dacă mâncăm „perfect, vom fi perfect sănătoși” este o iluzie pură – a spus Middelmann.
Middelmann a remarcat că câțiva dintre clienții ei își revin acum după ce s-au concentrat asupra alimentelor „bune” și „rele”.
Alți pești care sunt la fel de buni ca somonul
Cercetările asupra somonului în dieta mediteraneană arată flexibilitatea dietei, deoarece somonul provine de pe coastele Oceanului Atlantic de Nord și Pacific, departe de Marea Mediterană. Cu toate acestea, este cultivat în acvacultură în alte locații.
Routhenstein a dat un motiv pentru care peștele non-mediteranean încă se califică drept un candidat rezonabil pentru acest studiu.
– Dieta include o varietate de alți pești care au un profil nutrițional similar și sunt asociate cu numeroase beneficii pentru sănătate. De exemplu, sardinele și păstrăvul sunt bogate în acizi grași omega-3, în special EPA și DHA, care sunt benefice pentru sănătatea inimii. Sunt de asemenea buni sursă de proteine, vitamina D și calciu – a subliniat ea.
Middelmann, care este specializat în dieta mediteraneană, consideră că este vorba despre „bucuria care vine din a vă bucura de consumul multor tipuri diferite de pește și fructe de mare, dar și de o gamă largă de orice altceva – legume, leguminoase, cereale integrale, fructe, nuci, seminte, masline, oua, iaurt, branza si alte alimente – pentru ca au gust bun, te fac sa te simti bine si sunt hranitoare”.
– Știu că nu sună foarte științific, dar se pare că acest mod de a mânca funcționează destul de bine pentru oamenii care locuiesc în regiunea mediteraneană – a adăugat ea.
