Lenea – cum o vedem și înțelegem și ce să facem în privința ei

Lene ei spun că este o lipsă de voință de a investi efort sau energie în atingerea unui scop. Lenea este, de obicei, temporară, deoarece tuturor le este greu să plece din când în când. Cu toate acestea, poate fi o trăsătură de personalitate, iar dacă această afecțiune durează mai mult, atunci este o problemă. Lenea este una dintre cele mai nedorite trăsături din punct de vedere social – în copilăria timpurie este atribuită temperamentului (care este înnăscut), iar mai târziu lipsei de obiceiuri de muncă (care sunt dobândite).

Cum vedem și înțelegem lenea

Societatea recompensează în general munca grea și sârguința. A numi pe cineva leneș este o insultă uriașă. Și totuși, mulți dintre noi suntem dispuși să lipim această etichetă pe noi înșine și, cu atât mai mult, pe alți oameni.

– Credința culturii noastre că oamenii sunt leneși în secret și trebuie să fie convinși să fie productivi este foarte veche și are rădăcini de anvergură. Datează de la puritani și de la credința lor că munca grea este un semnal că o persoană este corectă din punct de vedere moral – spune dr. Devon Price, psiholog și profesor asistent la Universitatea Loyola din Chicago. Cu accentul nostru actual pe productivitate, Dr. Price spune că sunt schimbările în practicile la locul de muncă și tehnologiile mobile mereu conectate ne-au extins ideile despre cum arată lenea.

– Nu suntem liberi nici măcar în timpul odihnei și al timpului liber. Suntem așteptați să fim modele profesionale perfecte în orice moment. Acest lucru ne aduce o taxă psihologică uriașă și ne expune un risc ridicat de epuizare – spune el.

Părerea doctorului Price – subliniată în cartea sa recentă, Lenea nu există – este că este lenea, așa cum o văd oamenii, este o concepție greșită.

– Când oamenii par să nu aibă motivație, este pentru că sunt epuizați, traumatizați, au nevoie de sprijin sau nu văd niciun stimulent logic să participe la o sarcină. – el spune.

Alți experți disprețuiesc mai puțin lenea. Unii spun că este legat de amânare – un fenomen pe care psihologia l-a definit și studiat clar. Această cercetare dezvăluie cum, când și de ce oamenii s-ar putea angaja în acte de lene aparente și ce poți face dacă crezi că este o problemă.

Ce este lenea?

În primul rând, „lenea” nu este un termen clinic formal în psihologie (sau medicină). Nu se poate obține un diagnostic de lene. In orice caz, unii psihologi au încercat să definească lenea așa cum este folosită în cultura populară.

Potrivit unui studiu publicat în 2018 în jurnal Arene umanelenea poate fi luată în considerare eșecul de a acționa sau de a funcționa conform așteptărilor din cauza unor factori controlabili conștienți, adică lipsa efortului individual.

Conform acestei definiții, un elev care nu își poate face munca din cauza tulburării de deficit de atenție nu ar îndeplini această definiție a lenei, în timp ce un elev care este capabil să facă acest lucru, dar alege să nu facă acest lucru ar îndeplini această definiție. Pentru că toate acestea, conceptul de lene nu apare des în cercetările psihologice, dar urmărește îndeaproape un fenomen înrudit și bine studiat: amânarea.

– Amânarea este amânarea voluntară a unui act intenționat, în ciuda așteptării că acesta va fi mai rău – spune dr. Tim Pychyl, cercetător al amânării. O persoană trebuie să intenționeze să facă ceva și apoi să decidă să nu-l facă pentru ca actul să se califice ca amânare. Dacă o persoană nu a vrut sau a intenționat niciodată să facă ceva, o putem eticheta drept „leneși”, dar nu ar îndeplini definiția psihologică a procrastinării.

În timp ce identificarea când cineva amână este adesea ușor, găsirea de exemple de lene este mult mai dificilă. Este important să facem această distincție, deoarece chiar și cei mai neobosite și harnici oameni amână uneori. Faptul că amâni nu te face leneș.

Ce provoacă lenea

Primul, este important de subliniat că aproape toate cercetările despre ceea ce oamenii numesc „lenea” se concentrează pe amânare. Din nou, asta pentru că lenea este un termen laic, nu unul formal și este o chestiune de opinie subiectivă.

Mecanism de coping

– Oamenii cred că amânarea este o chestiune de gestionare a timpului, dar de fapt este o chestiune de gestionare a emoțiilor. Gândul de a îndeplini o sarcină provoacă anxietate sau doar aversiune generală, iar o persoană poate scăpa de acele emoții negative amânând sarcina – spune dr. Pychyl.

Amânarea este un „mecanism logic și eficient de a face față sentimentelor neplăcute”, explică el. Cercetare publicată în jurnal Personalitate și diferențe individuale susține ideea că amânarea poate reflecta o încercare de a face față emoțiilor negative care apar atunci când oamenii trebuie să facă ceva neplăcut sau dificil. Acesta este motivul pentru care atât de mulți studenți tineri amână munca până în ultimul moment. „Amânarea este o reacție perfect rațională la o situație neplăcută”, spune el.

Vârstă

Dr Pychyl spune că acest lucru se datorează parțial dezvoltării creierului. Cortexul prefrontal al creierului, care ajută la planificare, luarea deciziilor, concentrare și alte „funcții executive”, nu se maturizează pe deplin până în anii douăzeci, el explica. Deoarece aceasta este regiunea creierului care ajută la controlul impulsurilor emoționale și ghidează comportamentele care necesită o perspectivă pe termen lung, nu este de mirare că tinerii amână mai mult decât adulții.

Factorul comportamentului obișnuit

Problema care poate apărea este că Amânarea, ca orice alt comportament, poate deveni obișnuită. Dacă creierul învață să facă față sarcinilor neplăcute evitându-le, poate fi dificil să zdruncinați acest răspuns.

– Obiceiurile provin din repetarea constantă a acțiunilor care îți oferă imediat o oarecare plăcere – spune dr. Wendy Wood, cercetător în obiceiuri și profesor de psihologie la Universitatea din California de Sud din Los Angeles. Amânarea poate bifa toate aceste căsuțe: amânarea sarcinilor neplăcute poate oferi un sentiment de ușurare, ceea ce este plăcut. Și astfel, ca și alte obiceiuri proaste, amânarea se poate transforma într-o situație care scapă rapid de sub control.

Mediu inconjurator

Alți cercetători au observat că lenea este un atribut comportamental pe care îl putem învăța (și este mai probabil să îl exersăm) datorită altora. Dacă colegii tăi se frământă și nu își fac treaba în mod intenționat, este mai probabil să faci același lucru.

Energie și voință (și somn)

Energia și voința – sau lipsa acestora – pot duce, de asemenea, la amânare. Cercetătorii au arătat că atunci când lucrătorii în schimburi sunt lipsiți de somn, puterea de voință scade și este mai probabil să amâne.

Caracteristici de personalitate

Dr. Pychyl spune și trăsăturile de personalitate poate contribui la întârziere. Care include nivel scăzut de conștiinciozitate – „deci, oameni care nu respectă planul, datoria, obligațiile și nu sunt organizați”, explică el – precum şi impulsivitate. Chiar și unele forme de perfecționism – dorința de a îndeplini niște standarde înalte autodefinite – poate împovăra sarcinile cu bagaje emoționale neplăcute care pot duce la amânare, spune el.

Distragerea atenției

Nu în ultimul rând, distragerea atenției – ceva cu care mulți dintre noi ne luptăm în aceste zile – este principalul motor al amânării. „Aceste tehnologii pe care le avem acum sunt cu adevărat problematice și de aceea le numim arme de distragere a atenției în masă”, spune el.

Alertele bazate pe tehnologie, site-urile de socializare și alte stimulente îngreunează pentru mulți dintre noi să începem o sarcină dificilă și să ne menținem, spune el. Și cercetare în Calculatoare în comportamentul uman a arătat că utilizarea rețelelor sociale (și utilizarea intensivă a smartphone-urilor) a prezis unele forme de amânare academică.

Și este de remarcat faptul că alții, precum Dr. Price, cred că da ceea ce numim lenea nu exista de fapt, deoarece exista intotdeauna explicatii valide pentru lenea aparenta a unei persoane..

Este lenea dăunătoare sănătății?

Nu există prea multe cercetări despre cum sau dacă lenea afectează sănătatea și bunăstarea. Dar când vine vorba de amânare, există dovezi că poate împiedica oamenii să adopte comportamente noi și benefice, cum ar fi un nou program de exerciții fizice sau o abordare mai sănătoasă a alimentației, potrivit unei recenzii publicate în 2018 în jurnal. Frontiere în psihologie.

De asemenea, printre persoanele care simt că au o problemă cu amânarea, amânarea poate provoca stres psihologic semnificativ, care poate duce la anxietate, stare de spirit scăzută și scăderea stării de binese spune în aceeași recenzie.

Dr. Price adaugă că oamenii care se consideră leneși pot fi orice altceva decât. Cu toate acestea, această percepție de sine poate duce la probleme.

„Am descoperit iar și iar în munca mea că oamenii care sunt cel mai convinși că sunt leneși sunt cei cărora li se cere să facă prea mult și cer prea mult de la ei înșiși, cu prea puțin sprijin.” Dacă lista ta de lucruri de făcut are 20 de lucruri, dar ai doar energia să faci 10 lucruri pe zi, te vei simți mereu leneș și dacă încerci constant să lucrezi peste capacitatea ta, spune el.

Sfaturi despre cum să fii mai puțin leneș

Diferiți experți folosesc abordări diferite pentru a ne ajuta să gestionăm lenea autodiagnosticată. Acestea pot include învățarea să fii blând cu tine însuți sau adoptarea de obiceiuri care te ajută să eviți distragerile.

1. Lucrează mai puțin, nu mai mult

Scopul tău nu ar trebui să fie să te încadrezi mai mult, spune dr. Price. In schimb, trebuie să identifici ce este cel mai important pentru tine și să lași restul deoparte. „Tăiați-vă lista de lucruri de făcut în jumătate”, ne sfătuiește el.

Pur și simplu pune, trebuie să prioritizezi. „Întreabă-te ce ești dispus să lași afară? Ce ai de gând să tai? Pe cine vei dezamăgi? Ce standarde sociale vă puteți permite să renunțați? Acestea sunt întrebările pe care ar trebui să ni le punem, nu „cum mă pot determina să fac mai mult”, adaugă el.

2. Determină-te

Amânarea, spune dr. Pychyl, este adesea motivată de „intenții neclare”. De exemplu, vă spuneți că trebuie să vă faceți ordine în apartament sau să începeți un nou program de exerciții. Dar nu sunteți sigur de detalii, inclusiv de exact ce intenționați să faceți și când îl veți începe.

– Îți spui: „O voi face în acest weekend”, dar aproape că nu are putere motivațională – spune el.

In schimb, gândiți-vă exact ce doriți să faceți și stabiliți ora și locul exact pentru aceasta. Dacă ești specific, vei fi mai probabil să fii consecvent.

3. Fă-l distractiv

Dr. Wood spune că trucul pentru formarea unui obicei este „repetarea, repetarea, repetarea”.

– Cel mai probabil vom repeta acțiunile care ne bucură. Așadar, găsiți ceva care vă place la noua acțiune care o face plăcută, spune ea.

4. Faceți o singură treabă și luați pauze fără a folosi tehnologia

Pentru a face ceva – sau pentru a începe – trebuie să fii capabil să reziste distragerii atenției și să rămâi concentrat pe sarcina la îndemână. Tehnologia face acest lucru din ce în ce mai greu, așa că luați în considerare scoaterea tehnologiei din ecuație. „Nu te poți baza pe voința”. Trebuie să-ți iei telefonul și să-l pui în altă cameră – spune dr. Pychyl.

5. Fii mai conștient

Dr. Pychyl spune că multă amânare se reduce la obișnuință, fie că este vorba de amânarea în mod obișnuit a sarcinilor sau de a reacționa în mod obișnuit la ele cu anxietate sau alte emoții neplăcute. În ambele cazuri, Practicile de mindfulness, care antrenează conștientizarea momentului prezent fără judecată, pot fi de ajutor.

– Calmul și conștientizarea propriei gândiri sunt de o importanță cheie – spune el. Practicarea atenției vă poate ajuta, de asemenea, să ignorați distragerile și să rămâneți concentrat pe sarcina la îndemână, adaugă el.

6. Fii relaxat

Pentru un studiu, dr. Pychyl și colegii săi au examinat modurile în care studenții au răspuns după o perioadă de întârziere. Printre studenții care au amânat înainte de un examen, cei care s-au iertat (spre deosebire de a fi supărați pe ei înșiși) au fost mai puțin probabil să amâne din nou înainte de următorul examen.

– Iertarea îi permite individului să-și depășească comportamentul dezadaptativ și să se concentreze pe examenele viitoare fără povara acțiunilor trecute – au scris el și coautorii săi în lucrarea lor. El explică că o atitudine și o opinie negativă despre sine măresc sentimentele negative și stima de sine, făcând mai probabilă amânarea.

– Trebuie să te prezinți respect de sine. Concentrează-te pe progres, dar recunoaște-te și fii conștient că vei amâna din nou – spune dr. Pychyl.