Este promovat de Comisia Europeană ca parte a strategiei Europa 2020, care a inclus acest domeniu printre măsurile cheie pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Europa.
Cheltuielile totale pentru acest domeniu sunt în prezent în Slovacia în valoare de 0,82 la sută din produsul intern brut (PIB) pe an. Cu toate acestea, ca parte a strategiei Europa 2020, țara și-a propus obiectivul de a atinge 1,2% din PIB. Cu toate acestea, această ambiție este cu mult în urma mediei paneuropene și a intenției declarate a UE de a avea o cotă de trei procente pentru știință și cercetare în PIB-ul țărilor membre.
seria Slovacia în Europa
De exemplu, în Cehia, Ungaria sau Slovenia vecine, știința și cercetarea reprezintă în prezent 1,27% din PIB-ul total al țării. Problema în Slovacia este atât posibilitățile bugetului de stat, dar și utilizarea proastă a fondurilor europene. Departamentul Slovac de Externe vorbește și despre șansa ratată.
„Știința și cercetarea slovacă nu utilizează încă pe deplin posibilitățile oferite de Uniune ca parte a sprijinului din fonduri europene. Folosim aceste fonduri europene cel mai rău dintre țările UE”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe Peter Javorčík, care a participat la o conferință dedicată Strategiei Europa 2020, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în Slovacia și Centrul. pentru Afaceri Europene.
Potrivit analizei departamentului, în perioada anterioară de programare, care a făcut posibilă extragerea de bani pentru știință și cercetare, Slovacia a terminat pe locul 21 în ceea ce privește resursele financiare alocate. Țara sa clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre UE în ceea ce privește numărul de cereri per cercetător.
„Trebuie să facem pomparea mai eficientă, deoarece știința și cercetarea sunt un domeniu care va conduce la creșterea economică a țării în viitor”, a menționat Javorčík.
În acest sens, sprijinul școlilor este deosebit de important. Potrivit rezultatelor inspecției efectuate de Oficiul Național de Audit, Facultatea de Tehnologia Materialelor a UTS din Trnava a primit anul trecut cea mai mare sumă de bani din granturi străine pentru știință și cercetare, peste patru milioane de euro. Cea mai de succes facultate în numărul de proiecte primite pentru activitatea de cercetare științifică din străinătate este Facultatea de Arte a Universității Catolice din Ružomberok. A primit 27 de granturi străine în domeniul cercetării și dezvoltării. În rezultatele inspecției, SAO afirmă că Slovaciei nu are un model care să definească instrumentul financiar și modul în care acesta contribuie la progresul cercetării științifice.
„Ministerul Educației nu deține informații despre modul în care programele proiectelor de cercetare științifică contribuie la îndeplinirea obiectivelor prioritare ale activității de cercetare științifică în Slovacia”, precizează biroul. Sectorul privat, care până acum a ignorat-o, ar trebui să ajute, de asemenea, să pună știința pe picioare.
Angajarea este, de asemenea, o prioritate
În același timp, în cadrul strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană împinge Slovacia să rezolve probleme în mai multe domenii. Unul dintre ele este șomajul, care îi afectează tot mai mult și pe tineri. Obiectivul comun de ocupare a forței de muncă în UE este la nivelul de 75% în 2020. Cu toate acestea, probabil că acest lucru nu va fi atins. Se estimează că se poate ridica la maximum 72% dintre europenii care lucrează. În prezent, aproximativ 69% din populația europeană în vârstă de muncă lucrează.
„Cheia pentru obținerea unei creșteri mai mari și a ocupării forței de muncă sunt reformele structurale, pe care Comisia Europeană le face, dar implementarea lor depinde în principal de statele membre”, a declarat reprezentanta CE Lívia Vašáková la conferință. Strategia stabilește și obiective în domeniul climei, unde se dorește reducerea emisiilor de CO2 cu douăzeci la sută prin creșterea eficienței energetice și creșterea utilizării resurselor regenerabile.
„În urmă cu câțiva ani, întreaga inițiativă cu care a venit Comisia Europeană a avut ca scop îndeplinirea pachetului climatic, indiferent de impactul pe care îl va avea asupra industriei și industrializării statelor membre UE. Țările din afara UE nu sunt afectate de aceste cadre legislative. Ca urmare, există un dezechilibru în competitivitatea industriei în lume. Acest lucru s-a schimbat recent, deoarece s-a schimbat viziunea asupra creării procesului legislativ, la finalul căruia ar trebui să fie un mediu mai bun în materie de energie și climă. Industria, industrializarea și oportunitățile de investiții din Europa încep să fie luate în considerare în acest sens. Procesul de slăbire a mediului competitiv în comparație cu țările care nu sunt membre ale uniunii s-a oprit”, afirmă Miroslav Kiraľvarga, vicepreședinte pentru relații externe, management și dezvoltare a afacerilor la US Steele Košice, în contextul strategiei Europa 2020.
Uniunea dorește, de asemenea, să fie activă în reducerea numărului de școlari needucați, cu cel puțin zece la sută, și în creșterea numărului de studenți la patruzeci la sută, ceea ce vede ca unul dintre instrumentele de reducere a numărului de europeni care trăiesc sub nivelul pragul sărăciei. Multe state membre ale UE au realizat deja o reducere a procentului de elevi care părăsesc școala devreme sub zece procente sau se apropie de aceasta. În 2012, media UE a atins 12,7 la sută. Ar trebui atins și obiectivul de a avea cel puțin 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii universitare finalizate în Uniune. În 2012, media UE a fost de 37,5 la sută.
La întrebarea cum funcționează strategia Europa 2020 ar trebui să se răspundă și consultarea publică pe care Comisia Europeană a deschis-o în primăvara acestui an și se va încheia în ultima zi a lunii octombrie a acestui an.
Șapte puncte cheie pentru Europa
Programul Strategiei Europa 2020 urmează să fie implementat prin intermediul a șapte inițiative principale. Primul este Inovarea în Uniune, adică convergența științei și cercetării cu piețele. Scopul este de a aduce pe piață invenții sub formă de produse. Un brevet la nivelul Uniunii ar putea economisi companiilor 289 de milioane de euro în fiecare an.
A doua dintre inițiative este proiectul Youth on the Move, care va contribui la creșterea calității și a atractivității internaționale a sistemului european de învățământ superior prin promovarea mobilității studenților și tinerilor profesioniști. În mod specific, de exemplu, posturile vacante în toate statele membre ar trebui să fie mai ușor accesibile în toată Europa, iar calificările și experiența profesională ar trebui recunoscute.
Al treilea punct este inițiativa Programul digital pentru Europa, care ar trebui să creeze o piață digitală unică prin internet ultra-rapid.
A patra este inițiativa „Europa eficientă din punct de vedere al resurselor”, care vizează tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Europa ar trebui să-și atingă obiectivele pentru 2020 privind producția de energie, eficiența energetică și consumul. Acest lucru ar duce la economii la importurile de petrol și gaze naturale de 60 de miliarde de euro până în 2020.
A cincea inițiativă Politica industrială pentru creșterea „verde” este sprijinirea industriei UE, al cărei scop este asigurarea competitivității acesteia în perioada de după depășirea crizei, sprijinirea antreprenoriatului și dezvoltarea de noi competențe. Se preconizează crearea unui milion de noi locuri de muncă.
Al șaselea program pentru noi competențe și noi locuri de muncă își propune să creeze condițiile pentru modernizarea piețelor muncii pentru a crește ocuparea forței de muncă și a asigura sustenabilitatea modelelor noastre sociale pentru perioadele în care generația baby boomer începe să iasă la pensie.
Ultima, a șaptea, platformă europeană de combatere a sărăciei este aceea de a asigura coeziunea economică, socială și teritorială, ajutând grupurile sărace și excluse social și de a se asigura că acestea pot participa activ la viața societății.
Chiar și oamenii obișnuiți pot participa la conducerea sindicatului
La întrebarea cum funcționează în practică strategia Europa 2020 și ce s-ar putea schimba în viitor ar trebui să se răspundă și prin consultarea publică pe care Comisia Europeană a deschis-o în primăvara acestui an și se va încheia la sfârșitul lunii octombrie. Chiar și oamenii obișnuiți i se pot alătura. Aceștia își pot transmite direct comisiei fie prin e-mail, fie prin poștă opiniile lor cu privire la domeniile prioritare și instrumentele de implementare a acestora. Le pot trimite în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE. După încheierea consultării publice, comisia va analiza și procesa răspunsurile primite. Pe baza rezultatelor consultării publice, va prezenta propuneri pentru dezvoltarea ulterioară a strategiei la începutul anului 2015.
