Stresul din copilărie este legat de un risc mai mare de boli de inimă la vârsta adultă

Stresul în copilărieadică în adolescență și vârsta adultă timpurie poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiometabolice mai târziu în viață, potrivit unui studiu publicat recent în Jurnalul Asociației Americane a Inimii.

Cum a fost realizat studiul stresului în copilărie

Pentru a ajunge la concluziile lor, cercetătorii au luat în considerare informații despre sănătate a 276 de participanți de la Studiul de sănătate a copiilor din California de Sud din 2003 până în 2014 și o evaluare ulterioară din 2018 până în 2021.

Stresul experimentat de participanți a fost măsurat folosind o scală de evaluare a stresului, cu întrebări despre gândurile și sentimentele din luna precedentă. Evaluările au fost efectuate în trei etape de viață: copilărie (varsta medie 6 ani), adolescent (vârsta medie 13 ani) i tineret (vârsta medie 24).

În copilăria timpurie, părinții au oferit informații despre nivelul de stres al copilului lor. În perioada adolescenței și a maturității, răspunsurile au fost furnizate de participanții înșiși.

Cercetătorii au împărțit participanții în patru grupuri:

• niveluri de stres constant ridicate
• reducerea stresului
• creșterea stresului
• nivel de stres constant scăzut

Oamenii de știință au folosit șase markeri diferiți pentru determinarea riscului cardiometabolic la vârsta adultă tânără:

• grosimea arterei carotide
• tensiunea arterială sistolică și diastolică
• indicele de masă corporală (IMC)
• procentul de grăsime corporală
• raportul android/gynoid
• hemoglobina A1C

Detalii din Studiul de stres al copiilor

Cercetătorii au descoperit că adulți cu percepție ridicată stresîn special cei care indică niveluri ridicate de stres începând din adolescență, pot avea mai multe șanse de a dezvolta factori de risc cardiometabolici ca adulți tineri. De exemplu, un stres perceput mai mare este asociat cu o grosime mai mare a arterei carotide, leziuni ale vaselor și un marker de hipertrofie care poate indica ateroscleroza.

„Acest studiu subliniază ideea că reducerea stresului ar trebui să fie o componentă a strategiei noastre de sănătate publică”, spune dr. Sameer Amin, cardiolog și director medical la Planul de sănătate LA Care care nu a fost implicat în studiu.

– După cum am bănuit cu toții, stresul perceput ridicat poate duce la alegeri ale stilului de viață care înrăutățesc sănătatea cardiometabolică. Când nu luptăm cu stresul, alimentația sănătoasă și exercițiile fizice regulate de multe ori nu au niciun efect – adaugă dr. Amin.

Experții spun că constatările indică că ar fi așa Îmbunătățirea strategiilor de coping la stres la începutul vieții poate reduce riscul de a dezvolta boli cardiometabolice la vârsta adultă.

– Știm de ceva timp că stresul poate crește riscul de consecințe cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, atacul de cord și insuficiența cardiacă congestivă – notează dr. Hosam Hmoud, cardiolog la Spitalul Northwell Lenox Hill din New York care nu a fost implicat în studiu.

– Această lucrare a căutat să cuantifice stresul perceput în copilărie, adolescență și vârsta adultă în legătură cu factorii de risc cardiometabolici precum tensiunea arterială, obezitatea și îngustarea arterei carotide, o arteră cheie care furnizează sânge creierului. Interesant, stresul perceput crescut la adolescenți a dus la rate mai mari de obezitate, în timp ce adulții au avut niveluri mai ridicate de tensiune arterială și grosime a intimalei carotidei. Dacă acești factori de risc cardiometabolici conduc la rate mai mari de accident vascular cerebral, atac de cord și/sau insuficiență cardiacă congestivă rămâne de elucidat, a subliniat dr. Hmoud.

De ce stresul poate duce la îmbolnăvire

– Acest studiu nu a investigat motivele de ce stresul din copilărie ar putea afecta sănătatea unei persoane la 40 de ani. Dacă ar trebui să ghicesc, probabil că este pentru că dacă cineva are antecedente de stres cronic – care datează din copilărie – poate avea moduri dezadaptative de a face față stresului. Ar putea exista un milion de motive pentru care un bărbat de 40 de ani are anumite afecțiuni de sănătate, dar obiceiurile persistă, iar cineva care a avut dificultăți în a face față stresului în copilărie este probabil să aibă dificultăți în a face față stresului ca adult, a remarcat el. Andrew Freeman, cardiolog din Sanatatea Nationala a Evreilor care nu a fost implicat în studiu.

– Creierul și corpul se dezvoltă încă în timpul copilăriei și adolescenței, iar stresul poate perturba aceste procese – subliniază dr. Daniel Ganjian, medic pediatru în Centrul de sănătate Providence Saint John în California, care nu a fost implicat în studiu.

– Stresul cronic poate duce la modificări ale nivelurilor hormonilor de stres, inflamație și alți factori biologici care cresc riscul de îmbolnăvire. Copiii și adolescenții pot avea mai puține abilități și resurse pentru a gestiona eficient stresul. De asemenea, este important să rețineți că, deși această cercetare evidențiază potențialele efecte negative ale stresului cronic, nu este chiar atât de îngrozitoare. Reziliență este un factor cheie în modul în care oamenii fac față stresuluisom și există multe lucruri care pot fi făcute pentru a construi reziliența la copii și adolescenți– a adăugat dr. Ganjian.

Dezvoltarea de strategii sănătoase pentru a face față stresului

– Depinde de noi să acceptăm că trăim într-o lume stresantă. Este de datoria părinților să-l ajute pe copil să dezvolte strategii de ameliorare a stresului – subliniază dr. Freeman.

Dr. Ganjian oferă câteva strategii sănătoase:

• activitate fizică regulată: exercitiile elibereaza endorfine, care au ca efect cresterea starii de spirit
• tehnici de relaxare: meditația, yoga și respirația profundă pot ajuta la calmarea minții și a corpului
• obiceiuri sănătoase de somn: a dormi suficient este esential pentru sanatatea fizica si psihica
• legătura socială: petrecerea timpului cu cei dragi poate oferi sprijin și confort
• căutând ajutor profesional: dacă stresul este copleșitor, vorbirea cu un terapeut sau un consilier poate fi de ajutor

– Dieta sanatoasa este necesar. În plus, toată lumea are o formă de ameliorare a stresului care funcționează pentru ei. De aceea, este important ca toată lumea să identifice ceea ce funcționează pentru ei și să construiască pe asta. Mulți oameni consideră că meditația și yoga ajută – a adăugat Dr. Freeman.

Vizionarea, citirea, ascultarea știrilor și derularea prin rețelele sociale pot provoca stresafirmă în Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Copiii pot fi copleșiți de evenimente traumatizante, chiar și de cele pe care nu le experimentează ei înșiși, dar le văd la televizor sau aud. S-ar putea să nu înțeleagă la ce se uită, dar totuși se simt stresați.

CDC oferă părinților următoarele sfaturi:

• menține o rutină normală
• vorbește, ascultă și încurajează exprimarea
• urmăriți schimbările de comportament
• asigurați-vă copilul că este în siguranță
• colaborați cu școala și cu alți părinți pentru a dezvolta modalități prin care copilul dumneavoastră să se conecteze și să vorbească cu ceilalți

– Părinții ar trebui să pledeze pentru un mediu de viață care să îmbunătățească și să încurajeze comunicarea deschisă cu copiii lor. În epoca rețelelor de socializare, este important ca părinții să-și educe copiii cu privire la modul în care să folosească în mod corespunzător aceste platforme pentru a evita agravarea unui mediu deja stresant – sfătuiește și avertizează dr. Hmoud.