În testament, testatorul poate desemna pe oricine ca moștenitori ai bunurilor sale, nu trebuie să fie doar rudele cele mai apropiate.
El poate dispune de proprietatea sa după cum crede de cuviință, iar ceilalți trebuie să-i respecte voința. Totuși, pe cine nu poate lăsa din testament conform legii sunt urmașii săi (dacă nu i-a moștenit).
Legea spune că descendenții minori trebuie să primească cel puțin cât cota lor de moștenire statutară, iar descendenții adulți cel puțin până la jumătate din cota moștenirii lor statutare, iar dacă testamentul contravine acestui lucru, este nul în această parte.
Primul grup de moștenitori legali este reprezentat în mod egal de copiii testatorului și de soțul testatorului. Legea nu face diferența dacă sunt copii dintr-o căsătorie sau nu și nici de câte căsătorii ale testatorului provin. Legea acordă chiar dreptul la moștenire copiilor zămisliți care nu s-au născut încă la momentul morții testatorului. De asemenea, copiii adoptați au dreptul la moștenire.
În cazul în care unii dintre copiii testatorului nu moștenesc (copilul a murit, nu se știe unde se află; nu are capacitatea de a moșteni; este dezmoștenit; a refuzat moștenirea), descendenții săi, adică nepoții și nepoții testatorului. , devin moștenitori, dar numai acelei părți din moștenire care ar reveni unui copil dezmoștenit. Dacă nepotul sau nepoata testatorului nu a moștenit, copiii acestuia (strănepotul sau strănepoata testatorului) pot moșteni cota sa în mod egal.
Exemplul nr. 1
Testatorul a murit și a lăsat în urmă numerar financiar în valoare de 80.000 de euro. Testatorului i-au rămas soția, doi minori și un copil adult.
Dacă ar fi moștenit prin lege, fiecare dintre ei ar moșteni un sfert din suma declarată, deoarece toți cei patru moștenitori aparțin primului grup de moștenire, în care fiecare dintre ei moștenește o cotă egală. Prin urmare, copiii minori ar primi câte 20.000 de euro fiecare, adică un sfert din suma declarată, precum și copilul adult și soția.
Cu toate acestea, dacă testatorul a lăsat un testament, el poate dispune diferit suma. Copiii minori ar trebui să primească din testament 20.000 de euro, adică cota pe care ar primi-o și prin lege. Un frate adult trebuie să primească o sumă de cel puțin 10.000 de euro, adică jumătate din cota legală a acestora. Soția nu trebuie să primească nimic din testament, banii rămași pot fi lăsați moșteniți de testator oricui, soția nu este unul dintre moștenitorii indispensabili și, prin urmare, nu trebuie să primească niciun bun din testament.
Pentru a evita nulitatea parțială a testamentului, testatorul trebuie să lase moștenire descendenților un total de 50.000 de euro. Dacă însă testatorul nu face acest lucru și se omite unul dintre moștenitorii indispensabili, adică unii dintre copii, testamentul nu devine automat nul. Testamentul va fi valabil până când unul dintre moștenitorii afectați începe să invoce nulitatea actului juridic, adică nulitatea testamentului.
Exemplul nr. 2
Testatorul are o soție și două fiice. Prin lege, fiecare dintre ei ar moșteni o treime din proprietatea în valoare de 270.000 de euro, adică fiecare ar avea un bun în valoare de 90.000 de euro. Dacă fiica mai mare ar refuza cota de moștenire, drepturile de moștenire ar trece către cei doi fii ai săi, fiecare dintre ei ar primi jumătate din cota de moștenire de 90.000 de euro, adică fiecare ar primi 45.000 de euro. A doua fiică ar urma să primească 90.000 de euro, la fel ca și soția.
Dacă soția nu ar mai fi în viață, ambele fiice ar moșteni jumătate din proprietate, adică 135.000 de euro fiecare. Dacă, de exemplu, fiica mai mare nu ar fi în viață, ambii fii ai ei ar moșteni în modul menționat mai sus. Dacă fiica ar trăi, unul dintre fiii ei nu ar mai fi în viață și ea ar refuza moștenirea, fiii ar primi întreaga ei cotă din moștenire, adică 90.000 de euro. Dacă nici fiica, nici cei doi fii nu ar fi în viață, nepoții ar moșteni, fiecare cu o cotă egală din averea moștenită.
Dacă fiica nu ar fi în viață și unul dintre fiii ei ar fi în viață, fiul și urmașii fiului mort ar moșteni. Jumătate din cota legală, adică 45.000 de euro, ar reveni fiului viu, cealaltă jumătate în mod egal urmașilor fiului decedat. Prin urmare, cei trei strănepoți ai testatorului ar primi fiecare câte o treime din 45.000 de euro, adică 15.000 de euro fiecare. Nu ar conta că unul dintre fiii fiicei mai mari nu provine dintr-o căsătorie, nici că fiica mai mică provine dintr-o a doua căsătorie și soția și-ar primi și cota, nu s-ar ține cont că este vorba de a doua căsătorie a testatorului.
