Diabetul zaharat
o boală în care organismul este incapabil să furnizeze cantități suficiente de insulină. Majoritatea alimentelor pe care le consumăm sunt descompuse în organism într-un simplu zahăr – glucoză. Corpul uman îl folosește ca sursă de energie. Glucoza este transportată în organism prin sânge. pentru ca celulele să-l folosească din sânge, au nevoie de hormonul insulină. Una dintre cauzele diabetului II. tipul este supraponderal sau obezitate. Prin urmare, prevenirea este monitorizarea greutății tale, mai ales prin schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare
Creșterea nivelului de colesterol și grăsimi
de grăsimi din sânge – lipidele, colesterolul și trigliceridele sunt cele mai importante. Ele sunt transportate în organism sub formă de particule mici de grăsime – lipoproteine. Un nivel crescut de colesterol este un factor de risc important pentru dezvoltarea aterosclerozei și a bolii cardiace ischemice, în timp ce cea mai frecventă cauză a valorilor sale mai mari este, printre altele, supraponderalitatea. Ca parte a prevenției, este indicat să evitați consumul de unt, smântână sau slănină, să preferați produsele cu conținut scăzut de grăsimi, să preferați tocănirea și grătarul față de prăjire și prăjire, să folosiți ulei de soia, măsline sau porumb, să creșteți aportul de fibre și pește, în special fructe de mare
Tensiune arterială crescută
Între 10 și 15 la sută din populația adultă din Europa și Statele Unite au hipertensiune arterială, care se datorează în mare parte stresului, lipsei de exerciții fizice, consumului mare de sare și obezității. Hipertensiunea arterială este o condiție prealabilă de bază pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Cea mai bună prevenire este să vă mențineți greutatea, să vă schimbați stilul de viață și să faceți mai mult exerciții
Boli cardiovasculare
multi factori contribuie la dezvoltarea lor, unul dintre ei fiind obezitatea. Ele reprezintă o cauză din ce în ce mai frecventă de îmbolnăvire și sunt cauza a mai mult de 50% din toate decesele
Unele tipuri de tumori
relația dintre creșterea greutății corporale, dieta bogată în energie și dezvoltarea cancerului colon, sân, rinichi, col uterin și alte organe a fost dovedit cu mult timp în urmă. Se estimează că 5 până la 10% din toate tumorile sunt cauzate de excesul de greutate și obezitate, pacienții supraponderali și obezi au, de asemenea, un risc mai mare de complicații grave în timpul intervențiilor chirurgicale, chimioterapiei sau radioterapiei.
Nu a fost încă pe deplin clarificat de ce excesul de greutate și obezitatea cresc riscul de apariție a tumorilor. Este cert că producția de insulină și alți alți hormoni crește ca urmare a excesului de greutate. Acţionează ca factori de creştere pentru celulele tumorale, sprijinind astfel creşterea şi reproducerea acestora.
Artroza articulațiilor mari
de asemenea, este dovedit că toate articulațiile mari suferă de greutate corporală excesivă iar din cauza obezității, mobilitatea unei persoane este restrânsă semnificativ. Deși nu s-a dovedit că excesul de greutate cauzează în mod direct boli degenerative ale articulațiilor, se dovedește clar că dacă această afecțiune se dezvoltă, obezitatea o agravează semnificativ, iar rata de modificare a articulației afectate este de obicei direct proporțională cu gradul de exces de greutate al articulației. suferintul. Cu o scădere în greutate de 6 până la 10%, pacientul obține un beneficiu mare pentru sănătate. Rezultatele mai multor studii globale confirmă faptul că scăderea în greutate și menținerea ei pe termen lung reduc riscul de deces prematur, precum și apariția mai multor boli grave. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite pe un eșantion de 43.000 de femei obeze cu o scădere moderată în greutate pe termen lung (aproximativ 0,5 până la 8,6 kg) realizat
20% reducerea riscului de deces prematur
44% reducerea riscului de deces cauzat de glicemia crescută
50% reducerea riscului de deces cauzat de cancer
35% reducerea riscului general de cancer
10% reducerea riscului de deces cauzat de boli cardiovasculare
Principiile unei diete corecte
- Urmați un regim regulat în timpul săptămânii de lucru și în weekend.
- Mănâncă de 3 până la 5 ori pe zi, nu sari peste mesele flamande.
- Mănâncă micul dejun în fiecare zi.
- A lua cina aproximativ trei ore înainte de culcare.
- 60% energie trebuie luat în prima jumătate a zilei, nu mâncați în exces seara.
Mic dejun
Ce ar trebui să conțină: proteine din cereale integrale (brutărie, muesli, cereale), proteine (produse lactate – iaurt, brânză, brânză de vaci, ouă, șuncă de pasăre), grăsimi de înaltă calitate (margarine de înaltă calitate, uneori unt, nuci), fructe sau legume, lichide (ceai neindulcit, apa)
Exemple de mic dejun adecvat și nepotrivit:
Nu contează dacă alegi un mic dejun dulce sau sărat, ambele variante pot fi echilibrate nutrițional.
Potrivit pentru: Chiflă integrală cu șuncă și legume (1.150 kJ, B 12 g, T 10 g, S 32 g, fibre 4,5 g)
iaurt alb cu fructe și muesli de casă (1.190 kJ, B 14 g, T 9 g, S 34 g – din care caș 18,7 g, fibre 5,1 g)
Nepotrivit: chifla alba cu unt si salam (1.700 kJ, B 12 g, T 27 g, S 49 g – din care zaharuri 34,6 g, fibre 2,1 g)
Masa de pranz
Ce ar trebui să conțină: proteine (carne slabă, pește, leguminoase, brânză, ouă, tofu etc.), garnituri (cartofi, orez, paste, cușcuș, hrișcă, quinoa și altele), grăsimi de înaltă calitate (ulei vegetal – rapiță, ulei), legume (garnituri de legume, salate), lichide (bautura neindulcita, supa)
Urmați regula farfurii sănătoase:
legume 1/2 farfurie
atașare 1/4 placă
carne sau alte proteine 1/4 farfurie
Un exemplu de prânz potrivit și nepotrivit:
Potrivit pentru: paste cu amestec de ton și legume (1.960 kJ, B 30 g, T 14 g, S 57 g)
Nu sunt adecvate: spaghete carbonara (3.300 kJ, B 33 g, T 32 g, S 89 g)
Atenție la prăjelile, un prânz ales nepotrivit îți poate epuiza aportul zilnic de energie.
Branza prajita, cartofi prajiti, sos tartar, cola = 6.000 kJ
Prost
Ce ar trebui să conțină: fructe sau legume, cereale integrale (pâine integrală, muesli, knäckerbrot și altele), proteine (produse lactate, ouă, șuncă slabă), lichide (apă, ceai neîndulcit)
Un exemplu de gustare potrivită și nepotrivită:
Potrivit pentru: iaurt alb cu fructe (620 kJ, B 8 g, T 4 g, S 20 g)
knäckerbrot cu șuncă și brânză, roșii (580 kJ, B 10 g, T 3 g, S 19 g)
Nu sunt adecvate: aluat foietaj (1.660 kJ, B 4 g, T 15 g, S 60 g)
sandviș cu salam (1.540 kJ, B 12 g, T 22 g, S 31 g)
Cină
Ce ar trebui să conțină: proteine (carne slabă, pește, leguminoase, ouă, produse lactate și altele), legume, o garnitură mică (pâine integrală, paste, orez, cușcuș, cartofi, hrișcă…), lichide
Un exemplu de cină adecvată și nepotrivită:
Potrivit pentru: friptură de vită cu cartofi fierți și fasole (1.600 kJ, B 30 g, T 15 g, S 29 g)
Nepotrivit: Friptura de vita cu cartofi prajiti si sos tartar (3.370 kJ, B 33 g, T 39 g, S 73 g)
Atenție la carnea grasă și la alcool. O cină aleasă necorespunzător vă poate epuiza aportul zilnic de energie.
Cârnați, pâine, muștar și bere = 6.000 kJ
Explicatii: B = proteine, T = grăsimi, S = carbohidrați